Poezie
sonet voiculescian
1 min lectură·
Mediu
te haiducesc cu ochii în visul tău pierindă
scanez sub bluză-ți sânii, aceia mai de taină
îmbrac spre dezvelire din Mărul rece haină
atent divinitatea cumva să nu mă prindă
(mânca-o-ar vârcolacii) strigam spre plină lună
că orbul cel dintâiul în ochi nu mi-a fost dat
să aflu adevărul, ce-aproape-i de minciună
în Sfera cea terestră, acum ori niciodat'
întregul vieții mele, de îngeri parafat
conține adularea de mine și vecie
nu iau nici un exemplu și nu ascult vreun sfat
acelui ce cu vârsta o lume-ntreagă știe
sunt singurul meu sfat și singurul exemplu
de-aceea mic de stat cu mare intr-un templu
001.460
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “sonet voiculescian.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14057667/sonet-voiculescianComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.