Poezie
sonet clasic
1 min lectură·
Mediu
stropit cu umbre și înluminare
nu cer să vii, a plumbului prințesă
căci tu fiirea-mi ții precum în lesă
deși-n altar tot arde-o lumânare
pe gât mi-am pus o votcă drept compresă
căci în gâtlej îmi arde-o sete mare
de când și zilele îmi sunt amare -
rosteam într-un comunicat de presă
mereu de la stomac un rău îmi vine
și mă răstesc adesea la bocanci
și toamna asta-n cramă rău mă ține
mâncare am în frigider din canci
nici o avere nu îmi aparține
în lume-aceasta ce-i de saltimbanci
001502
0
