Poezie
sonet voiculescian
1 min lectură·
Mediu
donând, dau cep la vene să curgă-n călimară
să scriu cu sânge propriu de între noi distanța
leșie-mi pun în creștet și-mi pun pe mine zdreanța
căci anii mei din urmă au fost de viață-amară
eram fără coroană un rege în tavernă
purtând la gât centurii de castitate chei
acum sunt locuindul sihastru în cavernă
de toate cele-n lume, iubito, te deschei
și ochiul minții vede în vie pe cei vii
glumind cu binișorul, cu veselii discrete
te văd venind și-mi pare cu soarele că-mi vii
dar Ceru-a pus în mine de stâncă o pecete
s-a-ngreunat clepsidra, degeaba mă mai scriu
am scris deja destule să-mi făuresc sicriu
001.549
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “sonet voiculescian.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14055127/sonet-voiculescianComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.