Poezie
amândoi
1 min lectură·
Mediu
în stratul de ozon mi-am uitat papucii dimineață
tu ai venit pe aripi de amintire și-ți ziceam
iubito, de ce mi-o freci cu amintirea
de și cafeaua are mâzgă de tine în zorii zilei verzi
asemenea cu o brânză stricată
cerul s-a înnoptat deodată
ca la facerea încă stricată a lumii
când lumea a fost gata și bună Dumnezeu a zis despre lumină
astfel LUMÂNAREA ne este sfetnic întru unul Hristos
stratosfera e plină de îngeri
iubito, frânge-mi nefericirea
prin nefericirea ta,
amândoi
001348
0