Poezie
Nunta
1 min lectură·
Mediu
frica -tenebre ale minții- pune zilnic stăpînire pe silnicia-mi
de a fi un robot de bucătărie al poeziei
într-o bucătărie în care nu s-a mai șters praful
de vreun veac și jumătate
gătesc balade absintul mi-l impută fasolea de pe foc
e a vecinului el n-are aragaz
și gătește uneori la mine în suburbii
îmi plăcea să cred că sunt un olimpian al poeziei
primele versuri le-am făcut la zece ani
ar trebui să șterg nenorocitul acela de praf
dar pentru mine demîncarea e mai bună
de are în ea puține oseminte străvechi
noaptea se joacă printre osemintele argintice din bucătăria mea
sunt ars o friptură de miel pentru Paște
gătită pentru Nuntă
022.886
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Nunta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14026041/nuntaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ȘPLa Pod-Pogor se-mbină
Prezentul cu trecutul;
Fasolea-i albumină
Cui umblă cu cerutul...
Prezentul cu trecutul;
Fasolea-i albumină
Cui umblă cu cerutul...
0
De ce aveam senzația ciudată,
Că printre literați, la Pod Pogor,
Miroase a...fasole afumată!