Poezie
depresie
1 min lectură·
Mediu
îmi place să cred că sunt un om obișnuit
dar știu bine că nu e așa
sunt un maladiv căruia i s-a amputat sufletul
relația intrinsecă mai exact
introspecțiile mele capătă miros de gheenă
la capătul a 32 de ani de suferințe
ultimii 6 atinși de malaria viciului
dacă mi-aș face cruce cu această cifră pe bust
s-ar deschide porțile apocalipsei
a început să mă doară și trupul nu doar mintea
odată gîndeam să plec în Legiunea Străină
mă antrenam zilnic ca o găină tînără
ce se antrenează să facă un ou
aveam miopie nu m-au acceptat
între timp dioptriile s-au mărit
de abia văd tastele
cînd prezint în fața domnilor voastre
vreo sudură între trecut și prezent
002764
0