Poezie
împrejurul
tentația sonetizării
1 min lectură·
Mediu
pierdut voință, o declar pierdută
voință fără craci și fără brațe;
în orice dimineață dau la rațe
ascuns în vulnerabila-mi redută.
tot văd cum se termină-a altor Ațe
îmi spune Domnul: în Gheenă du-te
ori la sfințirea cea de Om adu-te...
dar eu îl torn pe bachus lin în mațe.
de împrejurul meu mă doare-n cur
deși mereu mi-e-n preajmă împrejurul
izbind în patima beției dur.
eu îl tratez cu vodcă și cu curul
căci mult prea multe mi-a fost dat să-ndur
de cînd m-a fript cu patimă-mprejurul.
001.679
0
