Poezie
fantome
1 min lectură·
Mediu
citesc pe karl may indienii morți îmi intră prin ochi în suflet
scalpurile lor îmi atîrnă la brîu.
pe veșnicele plaiuri de vînătoare ale sufletului meu
mai sunt și alți morți ce au supraviețuit uitării.
fracturez o rază de lună smulgînd coastele soarelui le pun la fiert
sunt astfel un canibal
al timpurilor trecute cînd raze și coaste de aștri se mîncau.
*
în regimentul literei ofițerii își vînd la popotă
lenjeria intimă pentru intimitatea cu o gagică
apoi bagă în pipotă o halcă de cuvînt.
oștenii stau în tranșee caii albi aleargă nu știu încotro
nici un soldat nu știe cu adevărat care e dușmanul
de unde se trage din care mamă-patrie
inutil să mai vorbim despre fantome...
clipește! cînd vei redeschide ochii mă voi afla lîngă tine
udat de ploaie de gloanțe
plumbul lor ne acoperă cerul
001636
0