Poezie
Sub bolta rece-a stelelor, albită
sonet
1 min lectură·
Mediu
O, insomnie, ești grădină stearpă
În care cresc corole dulci dar rare,
Ești către Cerul însetat cărare
Acolo unde-i cântecul de harpă.
Și sunt lipsit de somn, dar am mirare
Cum încetează zgomotul de talpă
Și vii ca într-o vrajă-a lunii, albă...
Și ești aici ori numai mi se pare?
Hai, locuiește-mi pentr-un ceas odaia,
Femeie, de ești moarte ori iubită!
Căci sufletul mi-l tot lovește ploaia,
Sunt o ulcică de nectar, ciobită.
Trezia are gheare, ghionoaia,
Sub bolta rece-a stelelor, albită.
001.827
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Sub bolta rece-a stelelor, albită.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14007657/sub-bolta-rece-a-stelelor-albitaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.