Poezie

Asperități

sonet

1 min lectură·1 aprilie 2012

Mediu

Iar tălpile îmi poartă-un puls cinetic

Intrând pe poarta larg deschisă-a Sferei

Și cât de plină Zeule de Mere-i

Că-mi scot o coastă cu un gest frenetic.

Din vis întors pe suprafața Terrei

Nu aflu multe, doar un zaț poetic

În ceașca unui text dispus simetric,

Doar aburu-i stă-n haina emisferei.

Sonetul m-a ucis în astă noapte

Trezindu-mă cu graiul lui din somn

Când tocmai poame culegeam mai coapte.

Și cale nu mai e să mai adorm

Deși aud și-acum acele șoapte

Ce susură o doamnă către domn.

001.693

Ștefan Petrea. “Asperități.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14004318/asperitati

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.