Poezie
Mamei
sonet
1 min lectură·
Mediu
Þi-aș da să stăpâneși a Morții Vamă
Căci ești lumină-n bezna-mi din ființă
Dar cum am doar putința din peniță
Îți dăruiesc aceste vorbe, mamă.
Þi-aș făptui a inimii dorință,
Să nu cobor așa ades în cramă
Dar lumea muzelor din vin mă cheamă
Și de-altă cale nu am cunoștință.
Mi-e jale cu aceasta că te supăr
Dar tu m-ai înțeles și m-ai iertat
Căci fără baltă nu ar fi nici nufăr.
Eu caldul "La mulți ani!" ți l-am păstrat,
De ziua ta de VIAÞÃ nu mai sufăr
Deși-s cu Dumnezeu puțin certat.
001.664
0