Poezie
terminații nervoase
1 min lectură·
Mediu
pășesc dureros prin viață
ca pe un jar de stele sub tălpi
noaptea luna mi se substituie inimii
dorm antigravitațional pe cer
mănînc în zori bucăți de soare
trăiesc pentru a trăi florile
iarna îmi biciuie cîmpiile minții
și strig
!Doamne, scoate-mă de sub zăpada tăcerii
001.757
0