Poezie
roman(t)ic
1 min lectură·
Mediu
cucerise văi și dealuri și munți înveșniciți în ceață
și dorul mațele-i scurma
o ultimă bătălie și gata își spunea de fiecare dată
mă voi întoarce la dulce soața mea
dar niciodată nu era ultima bătălie
ca Sisif, din ce cucerea zările
zările se făceau și mai late
îi sîngera inima de dor
și sabia de sînge îi sîngera
ce o mai fi făcînd se întreba
era sigur că o s-o găsească printre flori
\"cine se aseamănă se adună\"
lupta asta perpetuă îl scotea din minți
și lupta cu el să nu trimită carte Cezarul
că prea mult roșu se vărsase
și sta în noaptea caldă spărgînd luna de ochi
aceeași lună se sparge și de ochii tăi, iubito
001.361
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “roman(t)ic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/13988125/romanticComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.