Poezie
Porunci: Visul
1 min lectură·
Mediu
era iarnă
i-am privit ochii ca prin vis
și ochii lui mă rugau
eu eram acaparat de tipa de lîngă mine
îmi trebuise o săptămînă întreagă de vrăjeală
să o scot la o plimbare
vorbea nimicuri
ca orice tîrfă cu aere de fată cuminte
dar încet, încet
am început să văd, să aud doar chemarea din ochii cerșetorului
mă ardea în suflet un fel de stigmat
în amintire
i-am privit iarăși ochii ca prin vis
prin ei am început să intru în el
gerul îmi îngheță sîngele
foamea îmi ardea creierul
stomacul era amorțit
m-am întins pe caldarîm să dorm
și m-am trezit
002.040
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Porunci: Visul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/13988054/porunci-visulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
