Poezie
apă
1 min lectură·
Mediu
crapă pietrele de atâta apă
ce din mine se revarsă
de pe stânci
oasele mi-au intrat în piele
de atâta umezeală
măduva li s-a inflamat
și chiar revenit din munți
în soarele acesta
ca o prăitură cu fistic stricat
oasele îmi amintesc de ploaie
de ploaia aceea eternă
eu nu mai încăpusem în Arcă
aveam vreo trei-patru coaste scoase
ca un arab cu mai multe neveste
dar alinarea lor
nu putea șterge durerea
și vine toamna
și iarăși ploaie
până și în gând plouă
de-am închis
toate ferestrele cuvintelor
001.599
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “apă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/13987202/apaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.