Poezie
În van
sonet
1 min lectură·
Mediu
Citind în aștri am văzut Minunea
Ce pe de-a-ntreg n-o pot rosti defel. E
Ce nu ghicești în zațul de cafele
E Totul și Nimic - Înțelepciunea.
Doar o clipită am zărit acele
Prea sfinte falduri îmbrăcînd genunea
Și am știut: pe-acolo era Lunea
Cînd Dumnezeu punea Cuvînt în stele.
Murind apoi trimis-au mărturie...
Dar pentru cei mai mulți e totu-n van
Grăbind avea ce pune-n farfurie,
Deasupra capetelor un tavan.
Și după vară-i toamnă plumburie
Și după unul vine un alt an.
034.434
0

Stimati editori, eu n-am niciun fel de parghie de-a ma opune,
dar daca si acest sonet este de Atelier va rog respectuos
sa-mi motivati succint de ce...
Daca se poate...