Poezie
Cu foaia albă-s veșnic însurat
sonet
1 min lectură·
Mediu
Insomniace aripi torn în mine
Scânteia ce aduce-n gânduri zborul
Iar Cerul își adună-ncet soborul
Zidirea din simțirea-mi s-o termine.
Mă biciuiește ca un vifor dorul
De vremea ce-a trecut și nu revine
Și înlăuntru-mi să m-arunc îmi vine
Doar regăsi-voi ce-am pierdut, odorul.
Iar viitorul - Dumnezeu mai știe
De câte va mai fi împresurat...
Sădesc cât mă pricep în poezie,
Dar versu-i cu veninuri presurat.
Oricum va fi vreodată ca să fie
Cu foaia albă-s veșnic însurat.
002.191
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Cu foaia albă-s veșnic însurat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/13954772/cu-foaia-alba-s-vesnic-insuratComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.