Poezie
Tată, uneori ereziile-mi dau cale
sonet
1 min lectură·
Mediu
Ne pasc, iubito, caii albi făptura
Pierduți în erezii, nici nu ne pasă
Că inorogul diamante lasă
Pe deget nost\' să logodim montura.
Dansând pe sârmă, însă fără plasă
În iaduri mici suntem redat captura
Ne mai silește câteodată gura
Să povestim nimicuri de pe-acasă.
Căci duși eram într-o eternă vale
Ce-i zice-a Plângerii, de nu mă-nșel.
N-aveam cotidiane drept rivale
În care tot te spurcă un mișel
Și cartea vieții noastre în aval e,
O sfântă liturghie catre El.
002.162
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 80
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Tată, uneori ereziile-mi dau cale.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/13952718/tata-uneori-ereziile-mi-dau-caleComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.