Poezie
Iubito, vine toamna peste frunză
sonet
1 min lectură·
Mediu
Iubito, vine toamna peste frunză
Și caii albi nuntirii dau târcoale
Ne-om regăsi cu trupurile goale
Din turmă vine-a veșniciei mânză.
Și Lucifer e-n patima cea moale
Pierdut în straturi groase de osânză
Pictează răsăritul pe o pânză
Și uită-l în rostiri firești, domoale.
Și eu ades mai rătăcesc prin iaduri
Dar greaua fire înlemnit mi-o tac
Găsind spre rai atât de multe vaduri.
Pornesc cu luna plină la atac
Grădinăresc sub geamul tău răsaduri
Să ieși senină, dulce din iatac.
002.087
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 81
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Iubito, vine toamna peste frunză.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/13952591/iubito-vine-toamna-peste-frunzaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.