Poezie
Iubito, toamna nu mai vine
sonet
1 min lectură·
Mediu
Iubito, toamna nu mai vine. Moartă
O fi zăcând pe undeva, săraca
Și roiul din Infern e în prisaca
Acestei veri ce sângele nost\' poartă.
Ca-n lavă e-un adevărat atac al
Căldurii ce topește țel de artă
Și-așa e-n toată țara, peste tot pe hartă
Mi-e dor de vremea ploilor, posaca.
Alean de timpuri dulci și de răcoare
De munți înalți, c-aicea toate fierb
Și înlemnesc sub prea-vulcanul soare.
Doar prin păduri nu-i pasă vreunui cerb...
Când, Doamne ne vei izbăvi, când oare...?
Și noaptea are-un gust metal, acerb.
003.850
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Iubito, toamna nu mai vine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/13950387/iubito-toamna-nu-mai-vineComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
