Unuia

mânca-mi-ai ochii Mă tot mănânci de tur ca de-o piftie, În vorbe voalate mă tot spurci Că numai Dumnezeu de te mai știe, Oricum vorbești aiurea, ca la turci. Te desenez zadarnic pe hârtie, Tu tot aceeași înclinare urci - Mă tot mănânci de tur ca de-o piftie, În vorbe voalate mă tot spurci. Oftarea ta în mine nu adie Iar Oul tău nu face-n mine prunci E doar un lucru ce să îl arunci Nu de păstrat, așa să știi, bădie - Mă tot mănânci de tur ca de-o piftie