Poezie
Sabinele
azi
1 min lectură·
Mediu
Sabinele
Tresalta energiile in cripte
Chemate-n ciclul devenirilor,
Al cercului ce se dezminte
Ravnind la jocul amintirilor.
Dintr-alt divin create…
Orgoliul taratoarelor
E-n trupuri dezghetate-n
Celestul amagirilor.
Prin orizonturi stinse
De-avere si placeri,
Evit faclii aprinse
Si-admir mereu dureri.
Sfarsitul e in toate
Si-n noul inceput,
Care se tot imparte
Pan-la sfarsit, tacut.
Cantu-i nedefinit
Lui Heraclit, saracul,
E vinovat, el, Heraclit
Dar nu si patriarhul.
xxxxxxxxxxxxxxxxxx
Foc aprins in urma ta
Murmur de zvacniri,
Fiecare vrea ceva,
Chiar si amintiri.
Fiecare te adora
Dintr-un inceput,
Te comporti ca o minora,
Insa… din trecut.
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
Fiori de amfore, fecioare,
Si spirite din vremi pustii
Emana flacari stravezii
Si sparge lacrime usoare.
Pasari pustii cu foc in cioc
Curand cedeaza colivia
Si ca la simplul iarmaroc
Isi vor dori, apoi simbria.
002351
0