Poezie
emoție
recompense proprii
1 min lectură·
Mediu
am învățat o lecție
pământul are mereu dreptate
istora se repetă ca foile unei cărți
mersul meu
nu mai scoate sunete de toamnă
sunetele acelea
de frunze și haine groase
pentru că
în bloc
s-au mutat vecini veniți din vacanțe
unii au pozat cămile
de fapt erau niște emoții ale timpului
dar totuși
pământul are continuitate
ca să știi
pe drum
eu mă sfărâm între propriile palme
pentru că
alături de mine rămâne mereu
aceeași distanță dintre noi doi
aliona
034320
0
\"pământul are mereu dreptate
istora se repetă ca foile unei cărți\"
\"eu mă sfărâm între propiile palme\" e prea conventional
sa nu spun cliseistic pentru ca am inteles ce vrei sa comunici
ah si corecteaza acolo propiile-propriile