Poezie
începând de la A totul plouă
1 min lectură·
Mediu
cu mâinile înfipte în grumazul buzunarelor
trag asfaltul ud franțuzește
de o ploaie rârâită
a nopților tale
ca să nu mai zbori
mă întrebi de ceas
l-au inghițit limbile cadranelor
și nu mai pierd mâna acolo
e doar un vis al tău
des și adânc
uite cuiere din când în când
atârnă-ți acolo
pielea
apa
grăbește pasul în ritm cu albastru
că ne ajunge partea tăioasă a lunii
și vai de aripile noastre noi
vai de cuie și sânge
deși știu că îți place roșu
nu mai trăi în lemn
bicele și-au luat de mult zborul
spre mâini
și nu mai pot să îți las semn
că am trecut
sunt mulți aici
și cred că se cuvine să
se vorbească despre noi
e scumpă vama și nu pot plăti
cu atâtea potcoave
e încă lumea ta și crește
mă depărtezi de la un punct
spre centru
nu am atâtea geamuri ca să te văd din toate părțile
034.163
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ștefan ciobanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 157
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 33
- Actualizat
Cum sa citezi
ștefan ciobanu. “începând de la A totul plouă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-ciobanu/poezie/181408/incepand-de-la-a-totul-plouaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
dincolo de pielea (pe care am remarcat-o in mai multe poezii ale tale) atarnata si de aparent descurajantele \"nu mai zbori\", \"nu am atatea geamuri ca sa vad din toate partile\", pastrez \"ma departezi de la un punct/ spre centru\" pentru a reveni asupra nu doar a mesajului, ci a constructiei ploii acesteia, in pic de cuie si sange, in pic de semne, in pic de vocale, in pic de fuga prin coltul inalt al lui a, al ei, al potcoavei-caus, desi nu cerc...:)
(geamuri, in ultimul vers)