Poezie
ploaia mă lipește de noroi
1 min lectură·
Mediu
aș scrie din amintire
despre oamenii înfășurați în pardesie invizibile
mișunând prin orașul rupt de orice culoare
în jur secundele stau ca niște eprubete pline cu sânge
scriu
șterg
rup foile
mă regăsesc pe mine doar în momentele de graniță
când nu știu dacă să oftez prelung sau să casc
atunci vine ploaia peste hârtiile mele
peste soldățeii mei din litere
vântul amestecă totul cu frunze
așa cum trecutul amestecă totul cu tine
urletul animalelor în căutare de adăpost
mă prelungește în adâncurile furtunii
unde
ploaia mă lipește de noroi
012.345
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ștefan ciobanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 90
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
ștefan ciobanu. “ploaia mă lipește de noroi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-ciobanu/poezie/14014807/ploaia-ma-lipeste-de-noroiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Ploaia își are rostul ei, chiar dacă este sărăcăciasă. Uneori decolorează cu urmări permanente, alteori crește capacitatea de a înmagazina culoare. Chiar eram curios ce ai mai scris, o zi frumoasă. Mai trec să te citesc.
0
