Poezie
în fiecare om există un os de refugiu
despre cât de
1 min lectură·
Mediu
l-am visat pe Blecher că-mi spunea
/cel mai bine se vede moartea din pat
restul sunt iluzii
dar eu tot nu știu cum e
să bei cu un prieten la o masă ca o aripă de înger
soarele să-l oblige să-și pună ochelarii cu lentile negre
tu să sari de la una la alta pe un cal de șah
oamenii din jur să-ți giugulească din auz
chiar și plimbările acelea lungi
care te scot din oase ca pe o stafie
sunt iluzii
ascultă-mă
lasă-te plimbat ca un câine bătrân/
033.377
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ștefan ciobanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
ștefan ciobanu. “ în fiecare om există un os de refugiu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-ciobanu/poezie/14008340/in-fiecare-om-exista-un-os-de-refugiuComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
Ce-mi place mai cu seamă în poezia asta, e că ai intuit (sau ai cunoscut îndeajuns opera lui blecher încât să intuiești ) perfect, ce ar fi putut spune el ( desigur, ar fi putut spune și alții, dar nu așa și aici vorbesc de ștefan ciobanu), după ( sau chiar în timpul ) o existență scurtă și tragică (cel mai bine se vede moartea din pat. ) despre acceptarea plimbărilor acelea lungi. Și dacă restul, cele în afara morții, de-ale vieții, sunt iluzii, și dacă stafiile de dincolo tot așa, ce rămâne a fi realitate? Singurul răspuns pare a fi osul acela de refugiu din noi (deși, tocmai osul acesta ar putea ridica alte întrebări, cum ar fi, de ce nu a fost o iluzie și morbul lui Pott ?!). Fără cusur, poezia aceasta, sau ca să mă exprim mai bine, eu nu-i găsesc vreun cusur.
0
da, pana si osul este o iluzie. iar el, cumva, si-a gasit acolo, in os, o vizuina luminata. multumesc deci si tie de lumina din osul acesta
0
