Poezie

supușii mișcării

1 min lectură·9 august 2011

Mediu

ne întorceam aplaudați de plopi

la ferestrele noastre ca niște secunde

aveam un soare de piatră în loc de sticlă cu apă

o bătrână

ne culegea semințele din umbre

pentru vulturii ei de suflet

în inimă purta un ulcior cu galbeni verzi la subraț

am trecut pe lângă un păr ce avea bagajele făcute

ne-ar fi povestit despre toți oamenii care au stat sub el

din care s-au ridicat printre crengi

rugăciuni și balonașe de pământ

dar foșnea foarte greu cu frunzele perforate

niște inele de aer îi veniseră de hac

pe deasupra într-un funicular cânta un cocoș

degetele noastre erau cusute strașnic de către părinți

și au ținut ferm blana mistreților pe care călătoream

nu am căzut ca două păpuși de la capul patului

am trecut pe lângă un consiliu

care hotăra punctul de fierbere al ierbii

în jurul unei mese câmpenești

dar noi trudeam să ne întoarcem

la locurile în care nu am fost niciodată

cu umerii cheltuiți

din nu știu ce fruct

regele elefant și regina lebădă ne priveau satisfăcuți

atingându-și sceptrele

023.407

ștefan ciobanu. “supușii mișcării.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-ciobanu/poezie/13986582/supusii-miscarii

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

\"fojnea\"/\"foșnea\"
\"strșnic\"/\"strașnic\"

Te salut !
Jorj

multumesc