Poezie
Ne-mirare
1 min lectură·
Mediu
„ Ploaia din minte
Răsună-n ecou.
Rămas fără cuvinte
E ca și ieri, din nou
ploaie în mine
Și-n lacrimi potop,
Alerg înspre tine
-n săruturi te-ngrop
din tălpi, de la glezne
Săruturi adânci,
Mă-mbăt cu mirezme
Cu ochii îmi plângi;
și tremuri încet
În ploaia fierbinte,
Te tot strâng la piept
Ca să te țin minte
și noaptea în vise
Prezentă și-aici,
Păcate promise
Vin; și îmi zici:
- Te iubesc cu iubire
Și tu asemenea;
Nimic să nu te mire,
Nici eu nu m-oi mira... ”
EtienneNoir, 20 Iulie 2007
002081
0