culori mici suspendate

După mine, poezia ta ar trebui să arate cam așa:

Rufele atârnate pe cârlige,
fiecare suspendată în culoarea sa,
ca un grup de prieteni
ce nu s-a mai văzut de mult.

Linii mototolite și suprafețe
reci în bătaia soarelui,
filtrate de geamurile de la balcon murdare:

eu stau ca o omidă,
așteptând să eclozez.

Elimină explicațiile și detaliile inutile din textele tale. Ceva fior liric există. Mult succes! :)

Fiecare suspendată în culoarea sa,
rufele atârnă pe sârmă,
ca un grup de prieteni
ce nu s-a mai văzut de mult.

Linii mototolite și reci în bătaia soarelui,
prin geamurile de la balcon murdare:
credeți-mă,
arată minunat împreună!

dar ce tablou, într-o zi
de iarnă atât de însorită,
când eu stau ca o omidă,
așteptând să flutur!

DAR ASA?! :)

desi, nu stiu de ce, a doua strofa parca se rupe cu totul de prima. dar e poezia ta si de aceea iti sugerez sa repeti orice ti se pare gresit in ea. fii orb, mut si surd, nu-i usor dar nici imposibil. si daca reusesti vei gasi ceea ce cauti prin poezie.

zi faina!