ei spun că e din nou toamnă în paradis

mie acest titlu mi se pare un întreg poem. foarte frumos. dar aș renunța la semnul pe care-l folosești în loc de și.

Cred că acest text ar avea mult mai multă forță dacă s-ar elimina din el metafore și alte adăugiri peste care ochii trec așa, repede, pentru că, de fapt, el reușește să obțină un ritm (multe verbe, multă acțiune) și e păcat ca acesta să fie poticnit de DETALII care, nu știu, uneori nu acumulează nimic, ci dimpotrivă.

Nu știu, nu prea-mi place să fac mie de-astea, dar o să încerc pentru a-mi susține comentariul și a vizualiza potențialul:

ei nu pot crede
ei nu înțeleg că dacă mâinile mele nu te ating în fiecare zi

ăsta nu e un exercițiu/o simulare Rosslyn

& ei se vor strânge în jurul tău

își vor întinde mâinile
își vor apleca
trupurile înfipte în scaune


singurul ritm suportabil azi
când fâșiile de lumină se desprind din întuneric


& din cameră nu mai rămâne decât o gură imensă
în care torni la nesfârșit
ca o ultimă fază în procesul de
asimilare & dezasimilare


liniștea

& doar pentru un moment cred că dacă ți-aș da cămașa jos mi-ai fi mai aproape


pentru mine doar senzația ridicolă
strivit
sub tălpile oamenilor ce nu vor să împartă
n i m i c



Cam în felul ăsta ziceam.

Ah, și cred că nu este nevoie să adaugi note de subsol la poezie. În fond, fiecare poezie este un mic univers și dacă cititorul nu înțelege ce se întâmplă în ea, se mai și documentează, nu e nimic rău în asta, dimpotrivă.

Iar titlul - am înțeles ideea - dar nu e deloc... cum să zic.. tentant. O să zâmbești, dar pe mine m-a dus cu gândul la hitul Another Day In Paradise al lui Phil Collins ceea ce nu e bine.

sugestie pentru:

\"și din cameră nu mai rămâne decât o gură imensă\"

să fie ceva de genul:

\"și camera devine o gură imensă\"

mult mai simplu si eficient, adică.