Poezii

Mă nasc între pereți zugrăviți de prea mult timp cu var și am pretenția de mă face înțeleasă Cunoscând oameni care cred că profunzimea este a-ți bea lacrimile într-o halbă de bere, Care discuta

SDSperanta Dragomirescu

0

0

Plângea cu colțul cel mai străin din cameră și-și număra lacrimile pe genunchii prea rotunzi și prea goi plângea cu privirea sălbatică de inșii ce treceau pe stradă era așa ca-n primăvara

SDSperanta Dragomirescu

0

4

Pașii lui scârțăind pe podele de lut mustind de aproape-n aproape și frica ieșea vomitând prin porii prea repede bătrâni, prin pereții prea subțiri de-atâtea suspine pașii lui scârțâind

SDSperanta Dragomirescu

0

0

Să mai pot agonia să-mi port iubite printre fâșii de umbre iubite și pași în nămol de friguri în zile cleioase să port mantale de fum pentru vise iubite să mor ca cei morți în zile de plumb

SDSperanta Dragomirescu

0

0

Ne bălăcim în simțire și vomităm sentimente, scuipăm orgasme pân\' la nimicire, tăiem tendoane de dăruire și sângerăm visând nemurire. Ia loc la masă, ia un pahar de iluzii... e seara în

SDSperanta Dragomirescu

0

0

Creșteam din trunchiuri de copac iar pielea mea era aspră ca vremea rece, de ploi, zăpezi și sângerândă. Rădăcinile mi-erau putrezite și ramuri negre-aveam. Dar tu, cu sărutul pe scoarța

SDSperanta Dragomirescu

0

1

Ne putem iubi și în somn, când visul meu îmbrățișează visul tău... Sunt în dans inconștientele și Dumnezeul din ele; Când creierul meu sărută măduva ta și inima mea pulsează sângele

SDSperanta Dragomirescu

0

2