Poezie
Sonetul unui anotimp târziu
1 min lectură·
Mediu
Stau cu ușa ferecată
Într-un anotimp târziu,
Într-o lume minunată
Unde-i plin dar și pustiu.
Larg, deschid spre cer fereastra,
Înspre noapte-ndrept dorinți
Să-mi cunosc pe cer măiastra,
Cea cu razele fierbinți.
Iau cu mine tot, se pare:
Doruri, zboruri către soare,
Lacrimi, zâmbete, suspine
Cu-al tău suflet călător,
Într-un dor...mistuitor,
Îmi doresc să-mi fie bine.
001.171
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Sorina Hăloiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 56
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Sorina Hăloiu. “Sonetul unui anotimp târziu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sorina-haloiu/poezie/13995380/sonetul-unui-anotimp-tarziuComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
