Poezie
Lacrimi pentru o vară la fel de unică
1 min lectură·
Mediu
O vară, ce a purtat o trenă prea scurtă,
A tras după ea cu invidie toamna,
Aduce cu-un gest zăpada fin așternută,
Adunându-și pletele, în vânt a damna.
A plecat, nu privește la noi muritorii,
Lăsând oftatul prelung, tristeți să ne dea,
Singurătăți, sfâșieri din suflet și zorii
Ce umează, la sigur, să-nghețe sub nea.
Să urlu-mi doresc, tânjind la cea lună nouă,
Doar eu să m-aud, apoi ș-un ecou,
Îmi doream să rămânem unite-amândouă
Dar, var-ai plecat și nu ai suflet, din nou!
Cum aș putea să te chem, de unde să te-aduc?
Pănă și păsările, grăbite în stol,
Demult au trecut și te-au luat și se tot duc
(Amintire a gândului slut sau cam gol).
M-ai părăsit din nou, a nu știu câta oară
Și-mbătrânesc, îmbătrânesc, nu vezi nicicum?
Oi mai trăi - mă-ntreb - e mult până la vară...
Tu, o călătoare în trecere pe drum...
001.226
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Sorina Hăloiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 149
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Sorina Hăloiu. “Lacrimi pentru o vară la fel de unică.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sorina-haloiu/poezie/13992455/lacrimi-pentru-o-vara-la-fel-de-unicaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.