Amintiri din corpul unei eleve

Erau ochii tăi de un verde motan-neîncrezător. Evadai din privirile tuturor dar pe a mea o sechestraseși. Nimeni nu te putea mângâia în afară de mine. Am păstrat măsura exactă a gâtului tău: nouăsprezece săruturi de jur-împrejur. O am și pe cea a taliei tale: douăzeci și opt. Nu-mi mai amintesc cum te cheamă dar mai știu cum te chem eu: cu disperare și poezie.