Poezie
udă
1 min lectură·
Mediu
trântește cu ciudă...o uscată aproape udă...
un ocean de stele desenează cripte mioape.
nici o privire,nici o tresărire...
pas fioros mesteci ore...vibrând misterios,
o diferență barbară ruptă din pacea tăcerii.
plouă dificil,aproape neînțeles...
stridente calcule pe suflete astrigente,
țipă eronat la minus infinit.
plus unu la trei păzitori va fi un egal incert.
cine udă cu mare ciudă?
o uscată veșnic crudă.
00787
0