Poezie
timp cernut...
1 min lectură·
Mediu
stropit cu visarea înaltelor amoruri,
pier cu revenire în fața tuturor inimilor.
un dulce și nefiresc gând îl trimit vouă...
au trecut veseli în trista mea poveste,
suflete calde pline de grație luminoasă.
melancolie ciudată varsă rouă fericii...
poetice ploi au curs în copilul de ieri,
a suferit în sinea lui neștiut de dureroasă.
râdea glorios la ei,la obiceiurile umane...
timpul și-a cernut poeme de cristal divin,
nopțile cântau versurile încălzite de micuț.
cernea voios la finalul unei clipe minunate...
un fulg..și el cernut a dat timpul jos de sus,
ca atunci,plouă și acum în sufletul ales!
copilul din mine a văzut steaua numită
STELE...!
(micului din mine,un univers pus la îndoială umană...)
001930
0