Sorin Olariu

Scrie numai la comandă, Cărțile îi ies pe bandă Și e bine cunoscut Că-i un autor vândut.

ÎN PEȚÂT LA IRINUCA Irinuca lu Scovardă, mândra mândrilor dân sat, S-o cam copt șî-i numa bună dă pețât șî măritat. D-aia-n soba lor a mare, s-or astrâns feșiorii toț, S-o pețască șî, vez Doamne, să

Îi simt pe trupul meu răcoarea Când intru-n ea cu un suspin; Desigur că îmi place Marea... Că-n fond, mi-e cel mai bun vecin!

\"Doar moartea ne va despărți!\" Ne-am spus odată, într-o zi, De-aceea-l las pe-al meu odor , Că i-a murit demultișor...

Nunta asta de bărbați, Personal, m-a indispus. Deci, vă rog să mă iertați, Că-s întors cu fundu-n sus!

M-am culcat, în primii ani, Cu nevasta mea pe bani, Dar acum s-au terminat Banii pitulați sub pat.

Desigur, s-ar fi cuvenit Să facem o rectificare, Că nu salariu-i nesimțit Ci nesimțit e cine-l are.

MATRIMONIALE Bărbat fatal, din cei trecuți prin viață, Cu părul lins, creol și cu mustață, Având, desigur, un trecut în spate Și-n plus, vreo 15 ani de facultate, Cu gâtul gros ca taurii de

I-ascult discursul. Așadar, Începe-n capul meu disputa: Eu n-am nimic că-i marinar, Dar parcă prea e dus cu pluta.

Vreau atâta, să vă spun că S-au creat locuri de muncă, Doar că joburile toate Sunt colo,-n străinătate.

M-a bătut tataia, Doamne, La cules, alaltăieri… Are el cam multe toamne, Însă și-un porcoi de… veri!

Mă ia de soț aceasta fată, Spunea râzând, un bătrânel, Din dragoste nemăsurată Pentru ce am în portofel!

Prima oară am aflat De comerț cu ridicata Într-o zi, mai pe-nserat Când l-au ridicat pe tata.

- Domnișoara se dă jos? O-ntrebai, politicos. Ea, oftând cu mult nesaț: - Nu, mai mult pe la subraț!

Te vindea lumea, ingrata, Doar să-și încaseze cecu’, Iar pe urmă, ridicata O făceau cei de la Secu’.

Agenții vor intra pe fire Cu nume sub acoperire... Deci vor lucra, scrie-n aviz, Sub numele câte-unui tiz.