Poezie
Sântion
banc versificat
2 min lectură·
Mediu
E frig și ninge ne-ncetat, ne-am strâns la un vecin acasă,
Că-i sărbătoare,-i ziua lui și ne-a chemat pe toți la masă.
Se fierbe țuica pe cuptor, amirosind a scorțișoară,
Făcându-ne să mai uităm de gerul crâncen ce-i afară.
Iară zecile de sărmăluțe ne-așteaptă liniștite-n oale
Și-un purceluș se frige-n vatră să ne grijească pe la foale.
Cântăm manele, ne distrăm, Ionuț dă tonul la bairam,
Doar soacra lui, așa, pierdută, se uită de vreun ceas pe geam.
Văzând-o, el se-oprește-un pic, ca un Trabant ce pune frână,
Apoi se-ntoarce către noi și dă lehamite din mână:
- Veniți și m-ajutați să iau cârnații de pe coș și-o tobă
Apoi s-aducem niște lemne să nu se stingă focu-n sobă.
...
E-un viscol de sfârșit de veac ce ne pătrunde până-n oase,
Iar lupii urlă-n depărtăre ca prin siberii viforoase.
Mă uit la soacra lui Ionuț, stă tot cu ochii pe fereastră,
Și-i fac așa, un semn discret, de după florile din glastră
Vecinu-ncepe a rânji, schimonosit ca o maimuță:
- Auzi la lupii din pădure, parc-ar cânta și ei ca Guță!
- Vecine, m-am luat de el, eu zic că treaba e cam groasă
Și dacă se apropie-lupii s-o bagi pe soacra ta în casă!
013.453
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Sorin Olariu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 205
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Sorin Olariu. “Sântion.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sorin-olariu/poezie/13968051/santionComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Eram mai mulți vecini pe-acolo și ne uitam, și noi, pe geam;
Vedeam și soacra, gerul, lupii, de-un singur lucru ne miram:
Băusem, însă nu într-atâta, să vedem totul răsturnat,
Și-atunci, de ce se ajezase cu capu-n jos, m-am întrebat?
Abia târziu, când și-a dat drumul și-a luat-o în jos, în picaj,
Am înțeles: eram în turn, cred că la ultimul etaj…
Noroc c-a fost numai o glumă, făcută chiar de soacra lui,
Cu o păpușă… cred, căci soacra e-n casă, și-i făcută cui…
Violinne