Eu Încap

DA...da...DA! \"Incap chiar si in tine!\"ESTI DEBORDANTA!

E plin de furie acest poem, de solitudine, de lupta cu sinele si cu tot ceea ce se ascunde-n albia lui.
Dacă încap într-un trunchi de copac
DACA,
atunci încap chiar și în tine !

Stii cum e atunci cand iubesti si-ncerci sa lupti cu propriile-ti sentimente, sa te infrunti, sa LE infrunti, sa IL infrunti... pe el, \'alesul\'. Pentru ca iubirea pentru el nu ti-a provocat altceva decat durere...
Dar pana la urma, chiar eu ma trezesc a fi straina care nu mai incape... nici macar in mine.

Straina de tine, straina de noi,
Straina de lume, de vise chiar,
Cum poti sa crezi a nu incape intr-un loc din care nici macar
Nu ai plecat?

Sorana, asceza la care te-ai supus are un efect... mentolat. Pare-mi-se ca parca te trezesti dintr-un fel de somn din care visele ti se pareau de nevisat iar realitatea ti se parea de neindurat. Transformarea-Trezirea asta, dureroasa cei drept pentru tine, care te va vindeca si de himere si te va face (mult) mai Mare, e o mare revarsare de sentimente pure pe care noi, cititorii\'ti o intampinam cu incantare. Si cum spune prietenul tau:

\"I\'m Gonna Make A Change,
For Once In My Life
It\'s Gonna Feel Real Good,
Gonna Make A Difference
Gonna Make It Right . . .\"

Sa nu ne deprimam, este bere destula pentru toata lumea... :)). E greu sa te rupi de tine, dar cel mai greu e sa te dezobisnuiesti. de multe ori lumea nu poate face schimbari din cauza obisnuintei.
Cand lupti pentru ceva, de multe ori ramai soldatul fara tinta, care lupta din inertie. Sa te zbati pentru cauze pierdute poate fi un principiu, o prostie, un ideal, un blocaj, depinde de la caz a caz.
Nu incerc sa dau sfaturi (ar fi chiar ilar sa se creada ca m-a apucat dorul de a face pe desteptul), de aceea paranteza de dinainte ma scuza, ci, lasandu-ma purtat de poezie si comentarii, ma-ncearca diferite himere.
Dar sa nu ne deprimam, soare este destul.

Toate cele bune,

jorin

:) Dacian,

\"Cand lupti pentru ceva, de multe ori ramai soldatul fara tinta, care lupta din inertie.\" Da... ai dreptate, asta am si fost, odata... cred..
Iar sa te rupi de tine este intr-adevar greu, poate de aceea e suferinta atat de profunda, cand ti-ai dori atat de mult s-o poti face, sa te desprinzi si sa-i evadezi propriei fiinte. Sa pleci, undeva departe, departe de tine si de tot ceea ce a avut vreodata legatura cu tine. Despre asta era vorba. Despre DORINTA de evadare, despre imposibilitate.

Rares,
Multumesc pentru frumosul comentariu... Tu stii exact de ce acesta in mod special mi-a ajuns direct la inima ;)
Esti un dragut!!

Catalin,
Mesajul ce i l-am scris lui Dacian cred ca-ti va raspunde si la intrebarea ta.

Multumesc tuturor pentru trecere si citire,
Va mai astept!
Sorana