Poezie
Zborul
1 min lectură·
Mediu
Te-am urmarit cum mi-ai cazut din brate,
alunecat din vise,
pe acoperisul greu al norilor
ce-au naufragiat intre noi
perpendicular
de-au picurat tot extazul
din mine
pana am uitat ce-nseamna “viata”…
Si-am zburat
mai sus decat ingerii albi,
si mai inchisa-n zborul meu
ca ingerul negru intr-a sa agonie.
Si am zburat,
neterminat,
departe...
cand zborul meu salbatic,
zborul meu nebun,
m-a rupt,
desprins, de mine…
de mine, cea din tine.
…De-as fereca toate ferestrele din lumea
mea
n-am inceta
sa ne atingem
buricele degetelor
prin transparenta de gheata
a tuturor rugaciunilor mele…
pentru ca de aici
nu mi-ai lipsit niciodata!
… … …
Si aici,
in zbor,
de(s)parte cerul de pamant
suspendati in aer,
ramas-am iubiti
pentru vecie.
002.859
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 36
- Actualizat
Cum sa citezi
Sorana Petrescu Felicia. “Zborul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sorana-petrescu-felicia/poezie/141470/zborulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.