Poezie
Nici măcar pe-aproape
vie
1 min lectură·
Mediu
Pietre prețioase
au fost
clipele măsurate cu linia
ruginită de-atâta timp
trecut prin absența lor,
ca firul prin punctul negru din mărgăritare,
și când s-au terminat
de trăit,
iubit,
imaginat,
le-ai adunat într-o brățară
din albe memorii
…
mi-ai pus cătușe cumva?
să nu mă pierzi?
…de acolo, din orizonturi sterile,
nespusele,
mă închipuiai doar
fericită.
vis
ce-ai fost...
cu legăturile încheiate,
dar încă pulsând
la falcăra lumânării,
așa cum noi,
pe rime...
la captătul firului
eu încă-ți mai ascult
tăcerea
fumezi,
vecin de veșnicie,
din aceiași pipă a trecutului
înecat în urme
de-ntuneric...
eu sărut doar găuri,
la receptorul uitat
la buzele-mi
de-o umbra.
Și nu mai sunt nici măcar pe-aproape
vie...
003.164
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 40
- Actualizat
Cum sa citezi
Sorana Petrescu Felicia. “Nici măcar pe-aproape.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sorana-petrescu-felicia/poezie/128132/nici-macar-pe-aproapeComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.