teama de suflet

azi noapte mi-am inseuat caii suri

si am pornit de-a lungul oaselor rasfrante

spre tacerea nestiutelor hotare.

ar mai fi ramas poate in urma mea cinci strambe semne de carte soptindu-mi paginile in leganare...

treceam cu sangele in urma peste noroiul lacrimii pe care ochiul nu o mai doreste,

treceam cu urmele insangerate peste haul ce se casca dincolo de primul ochi crescand in jos.

nu as fi vrut sa ajung la capatul calatoriei mele neincepute;

mi-ar fi ramas pe talpi mainile goale si nesigure, in dezolanta lor ofilire...