Obsesii

Stau într-un colț al camerei,

Ascultând un ritm obsedant ce țâșnește dintr-un vechi aparat.

Mă satur încet,

savurez,

apa înstelată ce-mi curge prin vine,

măsor cu degetele piciorelor adâncimea râurilor pline de ape și pietre,

aprind fumuri-parfumuri,

vechi odoare mirosind a mirodenii orientale.

E un timp încet, obsedant, enervant,

timpul în care cuvinte nu vin să îmi îndrepte glasul spre căldura cearșafurilor așteptânde.

Răsună ritmul obsedant și ilar

– care place prietenilor mei -

și mii-i închipui sorbindu-și și ei apa înstelată din vine,

măsurând cu degetele oceane pline de nisipuri și alge,

fumegând – parfumând

cu cine știe ce esență oribilă muzica țâșnind obsedant din difuzoare.

Îmi voi cumpăra un arc de aur și voi alunga norii de furtună plini în prima zi de vară.