Poezie
Neputință
1 min lectură·
Mediu
atâta iubire
e strânsă în mine
că-mi vine uneori să pleznesc
mă simt ca o coajă prea coaptă
mi-e teamă că ori explodez
ori mă preschimb într-o stafidă…
oh, cum să mă zbat mai eficient
cum să mă rup din oribila nepăsare !
la limita dintre percepție și
reprezentare
monstrul acela apare întruna
monstrul acela oprește iubirea
monstrul acela blochează totul
din revărsare
nu îmi rămâne decât să fug dinaintea lumii
înaintea televizorului, înaintea computerului
am descoperit… viața de împrumut
nu te implică deloc
niciodată nu doare
la tot ce e sufocat înăuntru
răspunde întruna cu visul de aur
ce se oprește fără greșeală
la granița dintre percepție
și reprezentare.
012669
0
