Satul din amintire

Ulițe cu noroi printre degetele picioarelor, suflet ce nu-și poate masca rușinea. Groapa de gunoi - culoare și cunoaștere. Câmpul cu porumb amintește jocul printre durerea și umilința de a fi mic și uitat. Copii ce priveau cu întrebare, ochii dureau adânc și umileau vorbele plesneau ca biciul pe pielea goală. Mirarea,întrebarea,confuzia - surori în noapte, la căderea zorilor, îmbracam haina omului și înaintam pe străzile ce duceau... Satul copilăriei mijește din troiene de gunoi, grebla de vremuri știrbită, adună și azi de pe câmpia memoriei mele. Urlet și geamăt azi, mâine, șoapte de durere îmbrăcate-n hainele vieții.