Mediu
În case de creștini colindele deja răsună …
Copiii măricei de-acuma se adună,
Să-nvețe colinde din moș-strămoși păstrate,
La case primitoare să fie colindate.
Și mama a-mpodobit fereastrele din casă:
Cu beteală, steluțe, flori dalbe de mireasă,
Cu leru-i ler când vor sosi colindători,
Fereastra casei să-i întâmpine cu flori.
Se pregătesc și colăcei cu gust de cozonac,
Să fie împărțiți copilului bogat sau sărac.
În seara de Crăciun colindatorul când va poposi,
Cu-o vorbă bună și-un colăcel noi îl vom răsplăti.
Din hornul casei fumul agale iese…
E sărbătoarea-n suflet, în case, la ferestre,
Atunci când se va naște pruncul Iisus Hristos,
În gîndurile noastre va fi primit frumos.
Când va veni Crăciunul cu ninsoare,
Cu colinde-n prag de sărbătoare,
Mă voi duce la biserica senină,
Să-mi încarc sufletul cu lumină.
Pe-nserat o să mă-ntorc acasă,
Ca să pun merindele pe masă,
Să-mi aștept în prag colindătorii,
Să-mpărtâșim splendoarea sărbătorii.
Și-n în pragul ușii voi asculta din nou,
Colinzi străvechi transmise prin ecou,
De copilașii candorii cu suflet frumos
Ce vin ca să vesteasca nașterea lui Hristos.
SiminaS
023801
0
Tema poeziei dumneavoastră este foarte generoasă, mesajul pe care vreți să-l transmiteți este, de asemenea, nobil, sentimentele pe care le exprimați aici sunt demne de admirat, dar, mijloacele poetice pe care le folosiți, sunt cam sărace, în opinia mea (adică, sunt puține figuri de stil folosite, exprimarea metaforică aproape lipsește). Cred că tocmai acest aspect a determinat editorul să rețină la atelier acest text. Pe de altă parte, prozodia este deficitară mai ales în ceea ce privește ritmul; consider că o asemenea poezie ar fi avut efectul scontat dacă versurile ar fi curs mai bine. Nici rimele nu sunt prea bune, în sensul că multe sunt facile, unele sunt incorecte (iese-ferestre), iar altele se repetă nejustificat (frumos-Hristos). Sper că nu v-am supărat, am scris acest comentariu cu cele mai bune intenții.
Vă doresc succes în continuare!
Cornel Rodean