Pirmith Feata arâchitâ di ursâ

Eara tsi nu sh-eara. Unâoarâ sh-unâ etâ, eara nâ moashi. Moasha avea nâ featâ sh-un ficior. Unâ dzuâ, cându s-dutsea niscânti muljeri ntrâ leamni, dusi sh-moasha noastrâ s-aducâ tsiva surtseali, că nu-avea lemnu n casâ, sh-arcoari eara câtu-s-dzâts. Sh-apoea, casa-a moashiljei nu tsânea ahântu multu, că arcoarea, fârâ leamni, shi spindzurâ tâmbarea, di nu u-avinj nitsi cu cânjlji. Moasha, di lemnu di surtsel, sh-adră nâ sartsinâ, ma pânâ s-bagâ sâ si ncarcâ, alanti muljeri, di fricâ s-nu ntunearicâ, fudzirâ sh-u-alâsarâ. Aclo iu armasi singurâ nâsâ, na iu lj-easi nâ ursâ. - Mae, mae, va ti mâc, âlj fatsi ursa. Ndreadzi-ti, că va ti mâc, ânj gurleadzâ matsâli di foami. - Acshitsi s-ts-ai, s-tsâ hibâ bana, lj-u toarnâ moasha. S-nu mi mâts. Tsi va s-mâts di la mini? Nu vedz că mash cheali sh-oasi hiu? - Va ti mâc, mae, ma ndreadzi-ti; nj-u foami! Nu avdzâ cum nj-aurlâ matsâli, di s-pari că s-bat luchilji nuntru? Maea u lja di aoa, di-aclo, u-nduplicâ s-nu u cârteascâ, ma cu sinfunia (câvulea) si-lj da hii-sa trâ nâsâ. Maea-lj tâxi hilja pânâ s-ascapâ di aclo, ma ts-aflash apoea si-lj da hilja ali ursâ. Hilji sh-chetri!... Feata-a moashiljei, dzua alantâ, s-turna di la shopat. N cali lj-easi ursa, adratâ ca moashi, shi-âlj dzâtsi: - Ia ascultâ, feata mea, si-lj dzâts a mă-tai sâ-nj da tsi nj-ari tâxitâ cu giurat, că ciupuliclu atsel veardili va u mâcâ. Yininda feata acasâ, lj-dzâtsi a mă-sai, că ia sh-ia tsi pâtsâi. Moasha u ânvitsă, ma s-u aflâ altâoarâ n cali shi s-u ntreabâ, ea s-âlj dzâcâ că agârshi s-dzâcâ acasâ dimândarea. Dzua alantâ, tut acshi, a treia dzuâ nâpoi acshi. Tu soni, sta ursa shi-lj dzâtsi: - Bagâ-ts mintea ghini, s-nu agârsheshtsâ di calea aestâ, că ti mâc nâ mâshcâturâ di yii. S-toarnâ feata acasâ sh-lj spuni a moashiljei. Moasha nitsi shi shtea, că-i ursa, tsi nu-i da banâ a featiljei. Di atsea, s-ascapâ nâ oarâ cama ayonjea, dzâsi: - Ia ascultâ, feata-nj, cându s-ti aflâ altâoarâ, si-lj dzâts, că mu-mea nu sh-adutsi aminti di tsiva, sh-macâ ari trâ loari tsiva, iu s-u aflâ, s-u lja. Na-u sh-ursa, a daua dzuâ, lj-astalji calea a featiljei. - E! Lj-dzâseshi? ntribă nâsâ. - Lj-dzâsh, apândâsi feata. - Shi tsi s-dzâsi? - Nji dzâsi, că iu s-u afli, s-u ljai. Ahântu ashtipta sh-ursa; u chică deanumirea sh-aoa featsirâ sotslji câtrâ tu pâduri. Mârata featâ bâna aoa cavai di nâsâ. Nâ dzuâ, cându cânjsea singurâ, că ursa alâga trâ vârâ pradâ, adră nâ carti sh-u arcă pri un arburi. Nu tricu multu sh-na iu treatsi un pulj cântat, u lja n cioc (dintanâ) shi ndreptu-ndreptu azbuiră trâsh pri casa a frati-sui a featljei. Trâ nâs eara sh-cartea. Cum u aleapsi aestu, sh-tsindzi armatli shi nchiseashti s-u ascapâ dit mânjlji a ursâljei. Cându agiumsi nâs aoa, ursa eara trâ avinari, dupâ vârâ prici. Mash sor-sa shidea plâmtâ sh-lâitâ, di cripa, cripa ca nâsâ tsi nu vrea. Cât shi-l vidzu pri frati-su, dinâoarâ shi-l lo di gushi shi nu si sâtura di bâshari. - Am cum putushi, lai fratili a meu, s-pitrundzâ pânâ la mini, lâita? - Dorlu trâ tini mi-adusi, surica a mea. - Am cara s-yinâ bufa (bădărana, prostănaca) di ursâ, frate, s-ti aflâ aoa, va ti bea di mprostu, că-lj câlcashi loclu. - Cearelu cari-i? ântribă fratili. Cara si zburârâ shi-sh deadirâ mintsâli, u aflarâ cu cali sâ s-ascundâ fratili tu unâ guvâ. Na-u sh-ursa trâ nâscântâ oarâ s-turnă. - Feată, feată, va ti mâc, dzâsi nâsâ, că nj-anjurdzeashti carni di om. - Am, di iu s-anjurdzeascâ carni di om, că aoa ni puljlu nu calcâ! lj-apândâsi feata. Ursa câftă nsus, câftă nghios sh-ma nu deadi di om, shidzu s-prândzâ. A daua-z, câtu-nchisi nâsâ trâ avinari, fratslji s-âncâltsarâ ghini mushat sh-lj-alâsarâ culcushlu aratsi. Cu nâsh loarâ un cheaptini, nâ sheatrâ (mirácuni) sh-pocilu cu untulemnu. Sh-fudz-fudz, fudz-fudz, nitsi nu videa iu câlca, acshitsi li tindea ciunili (cicioarli). Cându unlu s-curma, alantu ângrâcica-l loa. Na-u sh-ursa, prândzu oarâ s-toarnâ acasâ la culcushlu-lj, cându, tsi s-veadâ? Caftâ featâ, nu-ari featâ! - Mară, Mară, iu hii tini? ntribă nâsâ. - Mara li-ashtearsi, si-lj ljai fumlu ali Mari, lj-gri pipilitsa (solnița) di pri pulitsâ, că tuti lucrâli a ursâljei zbura. Troarâ ursa s-alâsă ampaturlea ca vârâ nior dupâ nâsh s-lj-agiungâ shi s-lji dinjicâ. Shi fudz-fudz, cât-cât s-lj-acatsâ. Cara u vidzurâ streasâ fratslji sh-că, trâ ninga nâscânti drâshcljei (jgljoati, pași), vrea lj-acatsâ, arcarâ cheaptinili dupâ nâsh. Cum câdzu cheaptinili mpadi, trâ semnu s-featsi nâ pâduri mari-mari shi mash di schinj ândisats, ca dintsâlj di cheaptini. Fudz fratslji, fudz ursa, fudz fratslji, fudz ursa, nâpoi lj-apruche pângâna sh-nâpoi s-bagâ mâna s-lj-acatsâ. Fratslji, cându u vidzurâ ahântu aproapi, sh-biurâ sândzâli di fricâ. Atumtsea virsarâ sh-untulemnu dupâ nâsh shi cându da di s-fatsi nâ amari teasâ, cât mintea nu ts-u ncapi. Tsi fatsi, tsi s-adarâ ursa, că u treatsi diznău shi azboairâ ca vimtul dupâ elj, cu limba scoasâ nâ palmâ. Atumtsea fratslji, ângljitsats di fricâ, galbinj mâratslji ca tseara, arcarâ dupâ nâsh sh-cheatra. Dinâcali s-fatsi un munti di sturnari (cremene), tsi, ma cât bâga ursa pâtunjli (tălchili) ninti, s-afla cu dauâ cicioari nâpoi, ahântu multu aruchiushura. Deadi, featsi, s-pidipsi nâ dzuâ ntreagâ s-lu alinâ muntili aestu, nu putu, nu putu! Tamam cându dzâtsea că s-aflâ pi cârciliulu-lj (vârful), atumtsea aruchiushura dinâoarâ shi tumbi-culutumbi s-afla diznău trâsh ânghios. Sh-mea acshitsi ascâparâ doilji frats.