Poezie
Noaptea a prins lumina sub gene
1 min lectură·
Mediu
Cu mâinile legate, dar libere
sunt învins de starea de fapt
din care nu pot să ies.
Cucul se întrece pe sine, păsările au venit din depărtare,
lumea este mută și-i obsedată,
arborele vieții are dăunători,
ziua se îmbracă în dantelă colorată.
Florile leagă fruct și se vor coace.
Acum mâinile se desprind și strânsoarea se retrage.
Noaptea a prins lumina sub gene,
nervii erup din încleștarea de pe pământ
pielea devine albă și mătăsoasă la pipăit, se întinde.
Cine se grăbește găsește vițelul gras,
cine nu, așteaptă toamna.
O nerăbdare plutește, se descarcă un nor,
bucuria are degete lungi și sonore,
taine care se cer pătrunse.
Cine caută iubirea își află rostul și dorul,
ea chiar există și a devenit luminoasă
în orice casă care o așteaptă.
Rândunicile și-au făcut cuib sub strașină,
păsările cântătoare sunt mai retrase,
ramurile mai pline,
țntunericul nu mai are cruce.
Dragostea o înconjor cu mâinile libere
și nu vrea să mai scape.
001.341
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 159
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Noaptea a prins lumina sub gene.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14146352/noaptea-a-prins-lumina-sub-geneComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.