Poezie
Meditație și deșertăciune
1 min lectură·
Mediu
Anotimpul și-a ridicat ochii peste munții lunii,
o stea îndepărtată se învârte în jurul unui soare gigant.
Eu privesc noaptea pe rotunjimi cardinale cerul,
cunosc foarte puțin față de cât nu cunosc
și nu pot găsi răspunsuri la tot ce se petrece-n cosmos.
Mintea mea nu poate cuprinde întregul univers,
în finitul ei este atât de neîncăpătoare,
încât doar cu gânduri nebănuite umple memoria
și sufletul îmbrățișează pe Dumnezeu
prin cuvântul primit și înălțat deasupra de înțelegere
într-un simbol al efortului cunoașterii de sine
până la apropierea de creația divină infinită.
001.290
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Meditație și deșertăciune.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14141719/meditatie-si-desertaciuneComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.