Poezie
amiaza se coace-n foc
1 min lectură·
Mediu
cum un mănunchi de raze strălucitoare
pun stăpânire pe ziua de vară
în tăcerea ei odihneam la umbră
pe ierburile coapte blând mirositoare
amiaza fără nicio boare se coiace-n foc
şi coace până-n inima pietrei
am alungat somnul pe apele înserării
simţindu-i trupul cum alunecă-n vânt
foşnitor prin frunze de plopi despărţiţi
cu tristeţe lăcrimată prin coaja alburie
drumul ca o purpură ţesută purta poveşti
spuse copiilor înainte de somn
şi înserarea bătea la porţile raiului
fără să intre grăbită-n ora captivă
noaptea se scufunda în adâncul întunericului
cu întâmplări rupte din viaţă
obosite de atâta lumină orbitoare
001.413
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 98
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “amiaza se coace-n foc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14138045/amiaza-se-coace-n-focComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
